Viața noastră perfectă...pe Facebook

Postat de: Alina Băsu In: Parenting Pe:

10.400.000 – acesta este numărul utilizatorilor de Facebook din România, conform NapoleonCat. Asta înseamnă că 1 din 2 români au cont de Facebook, iar distribuția este destul de echilibrată între femei și bărbați. E clar. Facebook este o rețea de socializare foarte importantă în viața noastră. Și dacă stăm să ne gândim mai atent, și-a depășit de mult scopul inițial (acela de socializare). Ne informăm, inițiem și dezvoltăm afaceri, facem cumpărături -  toate folosind Facebook-ul.

De mult timp, însă, am impresia că Facebook (și în general rețelele de social media) vine la pachet cu o serie de dezavantaje pe care nu prea le conștientizăm. Oare cât ne ajută și cât rău ne face utilizarea acestora?

Așa că înainte de sondajul nostru din luna mai, am aruncat un ochi pe ce spun alte studii de specialitate și concluziile acestora au confirmat așteptările noastre.

Cercetările anterioare au arătat că utilizarea rețelelor de socializare reduce interacțiunile față în față, contribuie la scăderea timpului dedicat activităților importante din viața noastră,  încurajează comportamentul sedentar, conduce la dependența de internet și erodează stima de sine prin comparații sociale nefavorabile. Asta ca să menționăm doar o parte din dezavantaje.

  

Despre sondajul JouJou

În luna mai 2020, ne-am dorit să împachetăm ipotezele noastre într-un studiu și

am realizat un sondaj online la care au participat 536 mame cu copii minori, utilizatoare de Facebook. Studiul a fost unul destul de complex, temele abordate fiind adaptarea la perioada crizei Covid-19, utilizarea Facebook-ului, dar și diverse aspecte legate de creșterea copiilor și parenting în general.

Raportul acestei cercetări desfășurate de noi poate fi consultat în întregime aici – Raport Parenting în perioada Covid-19. Reflexii pe Facebook. Acesta este cel de-al doilea articol scris pe baza cercetării făcute de noi, primul fiind Sindromul de burnout în rândul mamelor – riscuri în perioada Covid-19

 

39420 minute pe an pe Facebook

Dacă v-am spune că 27 de zile pe an le petrecem pe Facebook ne-ați crede? Ei bine, nu este o exagerare. Conform sondajului nostru, media timpului petrecut pe Facebook de mame este de aproape 2 ore pe zi (105 minute, ca să fim mai preciși). Adică nici mai mult nici mai puțin de:

   - 39.420 minute/an
   - 657 ore/an
   - 27 zile/an

Tăiați practic din calendar 2 zile pe lună, pentru că acesta este timpul mediu pe care îl petrecem pe Facebook.

 

 

Pare foarte mult, însă cu siguranță această medie nu este departe de adevăr. Și spunem asta în condițiile în care și alte studii au relevat o medie de peste o oră pe zi de utilizare a Facebook-ului. Însă segmentul nostru – cel al mamelor, în rândul cărora o mare parte din ele se află în concediu de creștere a copilului – este ceva mai predispus la a petrece timp pe Facebook.

Există diferențe semnificative între mamele care lucrează (și care stau în medie 1,5 ore pe zi pe Facebook) și mamele aflate în concediu de creștere a copilului (și care stau în medie 2,1 ore pe zi pe Facebook). Probabil lista socializării în viața de zi cu zi este un factor important în determinarea timpului petrecut pe Facebook. Iar odată ce ne izolăm (forțați de împrejurări sau nu) mai mult de ceilalți, tindem să înlocuim offline-ul cu online-ul.

 

Și totuși nu atât de fericiți precum părem

Cercetătorii au ajuns la concluzia că există două moduri diferite prin care oamenii se pot înfățișa pe rețelele de social-media: auto-prezentare realistă și auto-prezentarea strategică. Utilizatorii care optează pentru auto-prezentare realistă oferă o reflectare onestă/realistă a lor și a evenimentele din viața lor. Pe de altă parte, cei care optează pentru auto-prezentarea strategică dezvăluie selectiv doar conținut pozitiv pentru a crea o impresie mai favorabilă despre ei înșiși.

Concluzia noastră? Facebook nu este tocmai o oglindă validă a realității. Și poate că fiecare dintre noi ar trebui să aibă în vedere acest aspect, mai ales dacă ne stă  în fire să ne comparăm cu ceilalți. Așa că, dacă până acum ați avut tendința să vă comparați cu cei pe care îi vedeți pe rețelele sociale, ar fi cazul să vă opriți :) Probabil jumătate din prietenii tăi de pe Facebook adoptă auto-prezentarea strategică, iar postările lor sunt realizate pentru validare din partea celorlalți. Dar asta nu înseamnă că viața lor, reușitele lor, performanțele lor profesionale, etc. sunt toate precum un unicorn roz. 

Aproape 7 din 10 mame sunt de părere că prietenii de pe Facebook postează doar partea pozitivă a vieții lor. Totodată, jumătate din mame postează la rândul lor pe Facebook doar aspecte pozitive legate de propria viață.

 

1 din 5 mame care postează, preponderent, doar părți pozitive ale vieții lor a afirmat că simte că realizările ei nu sunt la fel de importante ca cele ale prietenilor de pe Facebook. De asemenea, postările prietenilor de pe Facebook despre realizările/activitățile lor le induc, de multe ori, sentimente de inferioritate.

 

 

Facebook și stima de sine a mamelor

Și da, există mame a căror stimă de sine este invers proporțională cu timpul petrecut pe Facebook. Cu cât stau mai mult pe Facebook, cu atât sabotorul lor interior devine mai iscusit.

15% din mame spun că postările prietenilor de pe Facebook despre  realizările/activitățile lor le fac de multe ori să se simtă inferior. Iar 13% simt că realizările lor nu sunt la fel de importante ca cele ale prietenilor lor de pe Facebook.

7% din mame sunt de părere că majoritatea prietenilor de pe Facebook sunt mai fericiți decât ele. Interesant este 1 din 3 prieteni ai acestor mame sunt persoane pe care nu le-au cunoscut niciodată față în față. Cu toate acestea, mamele consideră că majoritatea prietenilor din rețeaua de socializare sunt mai fericiți decât ele.

Iar sentimentele de neîmplinire își fac apariția și atunci când vine vorba de creșterea copiilor. Aproape 3 din 10 mame au afirmat că postările altor părinți despre activitățile pe care le fac cu copiii lor le fac de multe ori să simtă că nu sunt un părinte suficient de bun. Interesant este că mamele care au afirmat că postările altor părinți le fac de multe ori să simtă că nu sunt un părinte suficient de bun, nu petrec mai puțin timp desfășurând activități cu copiii decât mamele care nu sunt afectate negativ de postările altora.

 

3 din 10 mame au afirmat că se simt fericite atunci cand primesc multe like-uri la postările pe care le fac pe Facebook. „Nevoia” de like-uri este mai accentuată în rândul mamelor aflate în concediu de creștere a copilului, 35% din acestea afirmând că se simt fericite atunci când primesc aprecieri la postările de pe Facebook. 

 

În loc de concluzii - sfaturi de la psihoterapeut Ana-Aurelia Băianu

Despre toate aceste date am discutat și cu psihoterapeutul Ana-Aurelia Băianu, pe care o puteți găsi la Willing – Cabinet de Psihoterapie și dezvoltare personală. Ana-Aurelia Baianu este psihoterapeut specializat in consiliere si psihoterapie sistemica, membru autorizat al Colegiului Psihologilor din Romania, colaborator al Institutului pentru Cuplu si Familie Iasi, membru Lamaze International, precum si membru al Asociatiei Romane de Hipnoza Clinica, Relaxare si Terapie Ericksoniana.

 

Putem vorbi de dependență de Facebook? Dacă da, este o adicție în sensul clasic al cuvântului, asemenea dependenței de țigări sau alcool?

A.B.: Ca să consideram “consumul de Facebook” o adicție e important să stabilim frecvența, cantitatea și efectele negative pe care le produce. Dar, având în vedere că nu s-au demonstrat încă reacții fiziologice și chimice la nivelul corpului individului, rămâne să povestim în continuare despre un comportament care presupune lectura unor postări și publicarea de fotografii sau texte scrise.

Tot prin intermediul Facebook-ului se întâmplă un tip de interacțiune socială ce merită analizat si înțeles mai bine. Probabil că asocierea dintre dependențele de substanțe si consumul de rețele se socializare a apărut dintr-o dorința de discreditare a persoanelor care petrec timp scroll-ând în sus și în jos. De ce ar vrea cineva sa te considere “drogat”? Partenerii de cuplu, cel mai adesea, dar și oamenii aflați în relații profesionale ascund în spatele incriminării legate de adicție o plângere și mai mare de tipul: “timpul tău îl petreci pe Facebook în loc să stai cu mine ori cu cei mici”.

Dependență este cea a jocurilor de noroc pentru că îndeplinește toate criteriile de eligibilitate. A consuma Facebook este la fel de necesar ca și a lua suplimente alimentare, atâta timp cât hrana ta este incompletă și insuficientă. Dacă ești lipsit de o viață socială, ai nevoie de un substitut. Când partenerul tău survolează Internetul vreau să știi că e ca și cum ar merge la bere cu băieții sau la cafea cu fetele. Cu siguranță că nu e cea mai sănătoasă variantă, însă e important pentru ființa omenească să supraviețuiască. Vă reamintesc că omul nu poate trăi o viață sănătoasă fără un grup de amici. Iar online poți avea maxim 5000 de prieteni. In realitate ar fi greu să fii în contact cu toți. In online, poți fi cât de activ vrei.

 

Pare că tindem pe an ce trece tot mai mult spre perfecțiunea virtuală. Folosim filtre, postăm doar despre partea plină a paharului din viața noastră, suntem fericiți când primim like-uri de la prieteni...Încotro vom ajunge?

A.B.: Facebook este un cadru perfect pentru manifestarea imaginii noastre ideale. Nu e nimic rău in asta. Ba mai mult decât atât, noi toți purtăm în interior un sine idealizat. Dacă reușim să proiectam undeva imaginea idealizată a propriei persoane, ne vor spori șansele de a ajunge acolo mai repede.

Contextul social în care am fost născuți și crescuți mulți dintre noi (iar aici mă refer la perioada atât de traumatizantă a comunismului) ne-a obligat să ascundem bunăstarea și atitudinea pozitivă. Amintiți-vă că ne era impus să fim egali și umili, săraci și lipsiți de cunoștințe vaste. Poate că am obosit să scoatem la iveală doar minusurile vieții noastre și cu siguranță ca nu e sănătos să o facem mereu.

Acum e încurajată opulența, ne putem mândri cu examenele copiilor noștri, cu meseriile sau cu partenerii de viață. Dacă ar fi să gândim calea către echilibru ca o trecere din extrema negativului în cea a perfecțiunii, atunci suntem încrezători că în curând vom putea defila cu absolut toate aspectele vieții noastre, fie lăudabile sau nu.

 

Aproape 3 din 10 mame au afirmat că postările altor părinți despre activitățile pe care le fac cu copiii lor le fac de multe ori să simtă că nu sunt un părinte suficient de bun. Aceasta în contextul în care aceste mame nu intră, neapărat, în categoria celor care nu petrec timp cu copiii lor. Pare că pentru unele mame, indiferent cât de mult se străduie, nu e niciodată suficient, atunci când se raportează la alții. Aș întreba, sincer, ce să facem cu sabotorul acesta interior care nu ne da pace să ne bucurăm de realizările noastre?

A.B.: Reacțiile noastre sunt niște decizii. Cu alte cuvinte, noi putem decide dacă să ne comparam cu o altă persoană sau să învățam de la ea. Voi gândi despre mine că nu fac suficient doar dacă am nevoie sa gândesc asta. La ce îmi servește gândul? Poate fi o sursă bună de adrenalină, casa motivațiilor extrinseci sau manifestarea loialității mele față de propria mamă despre care am gândit în taină că nu este un părinte tocmai bun și dedicat.

Odată dezvăluite beneficiile auto-sabotajului putem alege să culegem cât mai multe soluții pentru a crește și a ne dezvolta. E ok să admiri o mamă perfectă care își îmbracă admirabil copilul. Daca simți ceva în legătură cu imaginile postate înseamnă că rezonezi și tu cu eleganță lor. Tot ce ai de făcut este să te molipsești, să te inspiri și să afli care sunt tainele acelei familii sau cheia spre reușită.

 

Conform rezultatelor sondajului nostru, 30% din mame au afirmat că se simt fericite atunci cand primesc multe like-uri la postările pe care le fac pe Facebook. „Nevoia” de like-uri este mai accentuată în rândul mamelor aflate în concediu de creștere a copilului, 35% din acestea afirmând că se simt fericite atunci când primesc aprecieri la postările de pe Facebook. Până la urmă, este și ceva bun din Facebook? Mă întreb, oare faptul că ne bucură like-urile și primim (măcar uneori) validare socială prin intermediul Facebook-ului este benefic sau din contra?

A.B.: Problemele principale pe care le ridica utilizarea acestei rețele de socializare privesc consumul de timp pe care altfel l-am putea aloca familiei ori dezvoltării personale și expunerea publică a vieții noastre. Daca am reușit să gestionăm aceste două aspecte riscante, am putea să ne bucurăm de avantajele ei, care sunt cât se poate de reale. Bineînțeles ca ne bucură like-urile pentru că ele sunt o validare într-un limbaj codat. Atunci când cineva postează un text ori o imagine este pentru mine mesajul ascuns ca are nevoie de prezența mea. Cu un emoticon ales cu grijă transmit la rândul meu ca sunt aici. Un comentariu va întări prezența și implicarea mea în viața acelei persoane. “Te-am văzut!” este răspunsul unui Like.

Mamele care își cresc copiii au nevoie de pauze și de contact social. Ar fi mai sănătos să le facem o vizită ori să le dăm un telefon, dar acest lucru nu ne mai este la îndemână. De ce postează mamele fotografii cu mâncare, cu puii lor și citate despre maternitate? Multe dintre ele primesc replici jignitoare care le arată că viața lor nu are sens și că nu fac absolut nimic. Ele pur și simplu ne arată că sunt responsabile și ocupate, uneori obosite și plictisite, ne spun că sunt femei frumoase și că nu ar vrea sub nici o formă să fie uitate. Câți dintre noi mergem să petrecem o noapte cu o mamă de bebeluș? Câți dintre noi o invităm la o plimbare? De câte ori îi spunem că face o treabă excelentă? 

Așa de multe ori am auzit că este condamnată nevoia de validare încât îmi vine sa fac un panou mare în centrul orașului pe care să imprim cuvintele acestea: ”Nevoia de validare este umană și nu putem trăi fără ca ea să fie satisfacută!

 

 

Comentarii

Nu exista nici un comentariu

Lasa un comentariu

Duminica Luni Marti Miercuri Joi Vineri Sambata Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie